În Italia, muzica a fost în mod traditional unul dintre markerii culturali ai identitatii nationale si etnice italiene si detine o pozitie importanta în societate si în politica. Inovatia muzicii italiene – în scara muzicala, armonie, notatie si teatru – a permis dezvoltarea operei, la sfarsitul secolului al XVI-lea, iar o mare parte a muzicii clasice europene moderne – cum ar fi simfonia si concertul – variaza într-un spectru larg de opera si muzica clasica instrumentala si muzica populara extrase atat din surse autohtone, cat si din cele din import.

Muzica populara italiana este o parte importanta a mostenirii muzicale a tarii si cuprinde o gama variata de stiluri, instrumente si dansuri regionale. Muzica clasica instrumentala si vocala este o parte emblematica a identitatii italiene, cuprinzand muzica de arta experimentala si fuziunile internationale pana la muzica simfonica si opera. Opera este parte integranta a culturii muzicale italiene si a devenit un segment major al muzicii populare. Canzone Napoletana — cantecul napolitan si traditiile cantaretelor si compozitorilor sunt, de asemenea, stiluri autohtone populare care formeaza o parte importanta a industriei muzicale italiene, alaturi de genuri importate precum jazz, rock si hip hop din Statele Unite. Italia a fost, de asemenea, o tara importanta în dezvoltarea muzicii disco si electronice, Italo disco fiind unul dintre cele mai timpurii genuri de dans electronic.

Enjoy!