
Born |
|
---|---|
Occupations |
|
Years active |
|
Spouse |
|
Partner |
|
Children |
|
Genres |
|
Instrument(s) |
|
Sumar
Toni Michele Braxton (nascut pe 7 octombrie 1967) este o cantareata, compozitoare, actrita si personalitate de televiziune americana de R&B. Ea a vandut peste 70 de milioane de discuri în întreaga lume si este una dintre cele mai bine vandute artiste feminine din istorie. Braxton a castigat sapte premii Grammy, noua Billboard Music Awards, sapte American Music Awards si numeroase alte premii. În 2011, Braxton a fost inclus în Georgia Music Hall of Fame. În 2017, a fost onorata cu Legend Award la Soul Train Music Awards.
La sfarsitul anilor 1980, Braxton a început sa cante împreuna cu surorile ei într-un grup muzical cunoscut sub numele de The Braxtons; grupul a fost semnat cu Arista Records. Dupa ce a atras atentia producatorilor Antonio "L.A." Reid si Kenneth „Babyface” Edmonds si fiind semnat cu LaFace Records, Braxton si-a lansat albumul de studio de debut omonim în 1993. Albumul a ajuns pe primul loc în topul Billboard 200 si a vandut 10 milioane de copii în întreaga lume. În plus, single-urile „Another Sad Love Song” si „Breathe Again” au devenit succese internationale. Albumul i-a adus lui Braxton trei premii Grammy, inclusiv Grammy pentru cel mai bun artist nou.
Braxton a cunoscut un succes continuu cu albumele Secrets (1996), care au inclus single-urile de succes pe primul loc în S.U.A. „You’re Makin’ Me High/Let It Flow” si „Un-Break My Heart”; si The Heat (2000), care s-a deschis pe locul 2 în Billboard 200 si a inclus hitul pe locul 2 din SUA, „He Wasn’t Man Enough”. Albumele de studio ulterioare ale lui Braxton, More Than a Woman (2002), Libra (2005) si Pulse (2010), au fost lansate pe fondul unor dispute contractuale si probleme de sanatate. În 2014, Braxton si colaboratorul de lunga durata Babyface au lansat un album în duet intitulat Love, Marriage & Divorce, care i-a adus duo-ului un premiu Grammy pentru cel mai bun album R&B în 2015. Alte modificari la eticheta au avut ca rezultat lansarea Sex & Cigarettes (2018) sub Def Jam/Universal. si Spell My Name (2020) sub Island.
Braxton este, de asemenea, un producator executiv de televiziune si o personalitate. Ea a concurat în cel de-al saptelea sezon al serialului de realitate Dancing with the Stars. Ea a fost producator executiv si a jucat în Braxton Family Values, un serial de televiziune reality care a fost difuzat pe We TV din 2011 pana în 2020. Braxton a fost, de asemenea, producator executiv al Tamar & Vince, un serial reality spin-off cu sora ei mai mica, Tamar.
Tineretea
Toni Michele Braxton s-a nascut în Severn, Maryland, la 7 octombrie 1967. Tatal ei, Michael Conrad Braxton Sr., a fost un duhovnic metodist si lucrator al unei companii de energie electrica, iar mama ei, Evelyn Jackson, originara din Carolina de Sud, a fost o fosta cantareata de opera si cosmetolog, precum si pastor. . Bunicul matern al lui Braxton a fost si pastor.
Braxton este cel mai mare dintre cei sase frati. Ea are un frate mai mic, Michael Jr. (nascut în 1968) si patru surori mai mici, Traci Renee (1971 - 2022), Towanda Chloe (nascuta în 1973), Trina Evette (nascuta în 1974) si Tamar Estine (nascuta în 1977). Au fost crescuti într-o gospodarie religioasa stricta, si prima experienta de interpretare a lui Braxton a fost sa cante în corul bisericii ei.
Braxton a urmat Universitatea de Stat Bowie pentru a obtine o diploma de predare, dar a decis sa cante profesional dupa ce a fost descoperita de William E. Pettaway Jr., care ar fi auzit-o cantand pentru ea însasi în timp ce pompa benzina.
La aparitia ei din 24 mai 2014, difuzarea emisiunii NPR Wait Wait... Don't Tell Me!, ea a declarat ca nu canta pentru ea însasi la benzinarie. Pettaway, care lucra ca însotitor la benzinaria Annapolis, unde ea facea plin, a recunoscut-o din spectacolele locale si s-a prezentat, spunand ca vrea sa o produca. Desi sceptica, Braxton a decis sa, în cuvintele ei, sa „îsi asume o sansa” si a acceptat.
Cariera
'89-'95
Braxton si cele patru surori ale ei Traci, Towanda, Trina si Tamar au început sa cante ca The Braxtons la sfarsitul anilor 1980 si au semnat cu Arista Records în 1989. Primul lor single, „Good Life”, a fost lansat în 1990. Desi piesa nu a avut succes, a atras atentia directorului de discuri Antonio "L.A." Reid si producatorul de discuri Kenneth „Babyface” Edmonds. Reid si Babyface au recrutat-o pentru a înregistra un demo „Love Shoulda Brought You Home”, un cantec pe care l-au scris pentru Anita Baker pentru coloana sonora a filmului lui Eddie Murphy, Boomerang. Baker, care era însarcinata la acea vreme, nu a înregistrat cantecul, dar a sugerat ca Braxton sa o înregistreze. Înregistrarea ei a fost inclusa ulterior pe coloana sonora împreuna cu „Give U My Heart”, un duet de Braxton si Babyface. Între timp, Braxton a semnat un semn cu firma distribuita de Arista a lui Reid si Edmonds, LaFace Records, si a început imediat sa înregistreze albumul ei de debut solo.
În iulie 1993, LaFace a lansat albumul de debut omonim al lui Braxton. Produs în principal de Reid, Babyface si Daryl Simmons, a atins varful pe primul loc în Billboard 200 din SUA si a intrat în top zece în topul albumelor din Australia, Canada, Germania, Noua Zeelanda si Regatul Unit. Primul single, „Another Sad Love Song”, a ajuns pe locul sapte si pe locul doi în topurile Billboard Hot 100 si, respectiv, R&B Singles. Cel de-al doilea single al albumului, „Breathe Again”, a atins varful în primele cinci din topurile de single-uri Hot 100 si R&B si pe locul 2 în Marea Britanie. Mai multe single-uri de la Toni Braxton au fost lansate în 1994, inclusiv „You Mean the World to Me”, „Seven Whole Days” si „I Belong to You/How Many Ways”.
Albumul de debut al lui Braxton i-a castigat mai multe premii, inclusiv trei premii Grammy (pentru Cel mai bun artist nou si doua premii consecutive pentru cea mai buna interpretare vocala R&B feminina în 1994 si 1995). A castigat doua American Music Awards (pentru Favorite Soul/R&B New Artist si Favorite New Adult Contemporary Artist) în 1994 si înca unul în 1995 (pentru Favorite Soul/R&B Album). Toni Braxton a fost certificat de 8 ori platina în SUA si are vanzari de peste 10 milioane în întreaga lume.
'96-'99
În iunie 1996, Braxton si-a lansat cel de-al doilea album Secrets. Motivata „sa includa putin din tot”, Braxton a reluat echipa cu Babyface, dar a lucrat si cu R. Kelly, Tony Rich si David Foster la albumul, pe care l-a co-produs. Un succes major, a atins apogeul pe locul doi în Billboard 200 si a ajuns în top zece în majoritatea topurilor internationale. Dupa 92 de saptamani în topuri, Secrets a fost certificat de 8 ori platina, devenind al doilea vanzator consecutiv de 8 milioane de la Braxton. La nivel international, Secrets a vandut mai mult de 15 milioane de exemplare, cimentand si mai mult statutul de superstar al lui Braxton. Primul single al albumului, „You’re Makin’ Me High”, a marcat primul hit numarul unu al lui Braxton în Billboard Hot 100 din SUA,, în timp ce urmeaza „Un-Break My Heart”, o balada scrisa si compusa de Diane Warren, a devenit cel mai mare hit din cariera lui Braxton de pana acum. A petrecut unsprezece saptamani consecutive pe primul loc în Top 100 si s-a bucurat de succes în top cinci la nivel mondial.
Drept urmare, Braxton a ajuns în fruntea mai multor topuri Billboard de la sfarsitul anului si a castigat doua premii Grammy; unul pentru cea mai buna interpretare vocala pop feminina pentru „Un-Break My Heart” si cea mai buna interpretare vocala R&B feminina pentru „You’re Makin’ Me High”, precum si doua premii americane de muzica pentru artista preferata de soul/R&B si preferata. Album Soul/R&B. Înca asteptand recompensele ei financiare, Braxton a lansat în cele din urma un proces fara succes împotriva lui Arista si LaFace Records. Curand dupa aceea, ea a depus faliment la capitolul 7. Reactia publicului la aceste evenimente a fost foarte dura, fiind exprimata cel mai clar într-un interviu la The Oprah Winfrey Show.
Braxton a aparut în doua spectacole Disney Broadway: si-a facut debutul pe Broadway ca Belle în Frumoasa si Bestia începand cu 9 septembrie 1998, cand a înlocuit-o pe Kim Huber. În timpul ei în spectacol, Alan Menken a scris si compus o noua melodie pentru musical, intitulata „A Change in Me”, pe care a scris-o si compus-o special pentru Braxton si a fost înca folosita în muzical la sfarsitul lunii iulie 2014. Ea a parasit productia pe 28 februarie 1999 si a fost urmata de Andrea McArdle. Rolul ei din Frumoasa si Bestia a marcat prima (si singura) oara cand o femeie de culoare a comandat rolul principal al lui Belle pe Broadway. (În Marea Britanie, Michelle Gayle a jucat rolul din West End.) De asemenea, a marcat prima data cand o femeie de culoare a jucat într-un musical Disney pe Broadway. În 1999, procesul împotriva LaFace Records a fost solutionat si lui Braxton i-a fost restituita toate bunurile, dandu-i timp sa înregistreze The Heat, primul ei album în patru ani.
'00-'02
Dupa ce disputa de trei ani cu LaFace si Arista a fost solutionata, Braxton a semnat un nou contract de 20 de milioane de dolari. În aprilie 2000, a fost lansat al treilea album al ei de studio, The Heat. Braxton a adoptat o abordare mai practica, co-scriind si coproducand o mana de piese care au vazut-o adaptand un sunet mai urban. S-a deschis pe locul doi în Billboard 200 din SUA, cu 199.000 de exemplare vandute în prima saptamana, ajungand în cele din urma dublu platina în Statele Unite, în timp ce a vandut peste 4 milioane de exemplare în întreaga lume. În plus, albumul a fost nominalizat pentru Cel mai bun album R&B la Premiile Grammy din 2001, în timp ce single-ul uptempo „He Wasn’t Man Enough”, un hit din top zece la nivel mondial, a castigat pentru Cea mai buna interpretare vocala R&B feminina si a fost nominalizat pentru Cel mai bun cantec R&B.
În 2001, Braxton si-a facut debutul în actorie în filmul de comedie al regizorului Doug McHenry, Kingdom Come, alaturi de un ansamblu cu LL Cool J, Jada Pinkett Smith si Whoopi Goldberg. 23,4 milioane USD în întreaga lume. În acelasi an, Braxton a înregistrat si a lansat albumul de Craciun Snowflakes, care a constat în melodii originale conduse de R&B, scrise împreuna cu Keri Lewis si Babyface, precum si mai multe remixuri si versiuni cover ale standardelor si colindelor de Craciun. A primit o primire mixta din partea criticilor, dintre care multi si-au comparat natura cu celelalte lucrari ale lui Braxton, dar au considerat ca productia stilizata si materialul original sunt prea contemporane pentru a evoca imagini ale Craciunului si nu a reusit sa ajunga în jumatatea superioara a Billboard 200, ajungand în cele din urma aur în Statele Unite.
În 2002, în timp ce se pregatea pentru lansarea celui de-al patrulea album de studio, Braxton a descoperit ca era însarcinata cu al doilea copil. stiind ca nu va putea promova albumul în mod corespunzator, ea a facut lobby fara succes pe Arista Records pentru ca casa de discuri sa-si amane lansarea pana dupa ce urma sa nasca. În noiembrie 2002, a fost lansat More Than a Woman. Deschizandu-se la o dezamagire comerciala instantanee, albumul a ajuns pe locul 13 în Billboard 200 din SUA, dar a avut mai putin succes la nivel international. Primul single „Hit the Freeway” nu a avut impact, ducand la vanzari slabe în general si la lansarea de alte single-uri. More Than a Woman a fost în cele din urma certificat de aur în Statele Unite si s-a vandut în peste 800.000 de exemplare în întreaga lume.
'03-'07
În aprilie 2003, Braxton a parasit brusc Arista Records, fiind acolo de 14 ani, si a semnat imediat cu Blackground Records, condusa de Barry Hankerson, managerul ei la acea vreme. Apoi a jucat în Aida ca Aida începand cu 30 iunie 2003, cand a înlocuit-o pe actrita Simone, pana cand a parasit distributia pe 16 noiembrie 2003. În aprilie 2005, noua eticheta a lui Braxton, Blackground/Universal, a lansat „Please”, primul single de pe cel de-al cincilea album al ei, Libra. Albumul a fost planificat initial pentru o lansare în iunie, dar a fost amanat de mai multe ori si a fost lansat în cele din urma pe 27 septembrie. Topul albumelor R&B/Hip-Hop. Albumul a fost certificat de aur la sfarsitul anului 2005 si de atunci s-a vandut în 679.000 de copii în întreaga lume.
Flamingo Las Vegas îl promoveaza pe capul de afis Braxton si pe Toni Braxton: show-ul dezvaluit în 2006
În mai 2005, Braxton a facut o aparitie în finala sezonului din American Idol 5, unde a interpretat piesa „In the Ghetto” a lui Elvis Presley alaturi de viitorul castigator Taylor Hicks. O luna mai tarziu, „The Time of Our Lives”, un duet cu grupul vocal clasic Il Divo, a fost lansat ca single, servind drept imn oficial al Cupei Mondiale FIFA 2006. Braxton a interpretat melodia, care a intrat în top zece din Elvetia, la ceremonia de deschidere de la Berlin, pe 9 iunie 2005. În august 2006, Braxton l-a înlocuit pe cantaretul Wayne Newton ca noul cap de afis al lui Flamingo Las Vegas. Spectacolul, intitulat Toni Braxton: Revealed, urma sa fie jucat sase nopti pe saptamana si era programat sa se desfasoare pana în martie 2007. Braxton a confirmat ulterior ca îsi prelungeste spectacolul pana în august 2007. Datorita succesului sau, s-a raportat ca Braxton si-a extins spectacolul pana în august 2008, desi spectacolul a fost mai tarziu anulat pentru ca Braxton sa se concentreze asupra sanatatii ei dupa ce a fost diagnosticata cu angina microvasculara.
Pe 12 ianuarie 2007, Braxton a intentat un proces de 10 milioane de dolari împotriva fostului ei manager Barry Hankerson, invocand „frauda, înselaciune si trafic dublu”, pe langa gestionarea gresita a relatiei ei cu Arista Records. Conform procesului lui Braxton, Hankerson si-a plasat interesele financiare personale înaintea ei, folosind „discutia dubla” pentru a compromite relatia dintre Braxton si fosta ei label, Hankerson i-ar fi spus Aristei ca „Braxton nu mai vrea sa înregistreze pentru Arista” si spunandu-i lui Braxton ca „Arista nu mai era interesata sa lucreze cu ea”. Procesul a fost solutionat, Braxton fiind fortata sa returneze un avans de 375.000 de dolari lui Hankerson, care avea sa primeasca si un procent din vanzarile urmatorului ei album, iar Hankerson eliberand-o pe Braxton din contractul ei cu el. Acordul a limitat temporar si companiile cu care Braxton putea semna. Hankerson a sustinut ca initial problemele au aparut din cauza mai multor dispute cu Braxton si dorinta ei de a-si include sotul în muzica ei.
'08-'12